Un memorandum guvernamental, făcut public în 12 martie 2026, propune desemnarea autorităților naționale competente pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială, precum și stabilirea punctului național unic de contact. Documentul pornește de la obligația statelor membre de a desemna cel puțin o autoritate de notificare și cel puțin o autoritate de supraveghere a pieței, obligații al căror termen-limită s-a împlinit în 2 august 2025.

În centrul mecanismului propus se află Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, care ar urma să fie desemnată atât autoritate de supraveghere a pieței, cât și punct unic de contact pentru Regulamentul privind AI. Pentru sectorul financiar, Guvernul propune o soluție sectorială: Autoritatea de Supraveghere Financiară și Banca Națională a României - autorități de supraveghere a pieței pentru sistemele AI cu grad ridicat de risc utilizate de instituțiile financiare reglementate.

În domeniile sensibile legate de biometrie, aplicarea legii, migrație, azil, control la frontieră, justiție și procese democratice, documentul propune desemnarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal drept autoritate de supraveghere a pieței. În paralel, Autoritatea pentru Digitalizarea României este propusă ca autoritate de notificare, responsabilă cu evaluarea, desemnarea, notificarea și monitorizarea organismelor de evaluare a conformității.

Memorandumul include și o anexă cu autoritățile propuse pentru supravegherea pieței pentru sistemele de IA cu grad ridicat de risc aflate în legătură cu produsele specificate de Regulament. Astfel:

• Inspecția Muncii este propusă pentru echipamentele tehnice, echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive și echipamentele individuale de protecție;
• Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale ar urma să fie responsabilă pentru dispozitivele medicale și dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro;
• Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat este indicată pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoși, instalațiile pe cablu, echipamentele sub presiune, precum și pentru ascensoare și componentele de siguranță pentru ascensoare;
• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este propusă pentru siguranța jucăriilor;
• ANCOM și ANPC ar urma să exercite în comun competența pentru supravegherea echipamentelor radio;
• Autoritatea Navală Română este indicată pentru ambarcațiunile de agrement și motovehiculele nautice.

Totodată, memorandumul prevede că activitatea autorităților de supraveghere ar urma să fie sprijinită de Directoratul Național de Securitate Cibernetică pe componentele ce țin de securitate cibernetică, confidențialitate, integritate, disponibilitate și reziliență.

În ansamblu, memorandumului îi revine rolul de a pregăti temelia pentru viitorul act normativ național de implementare a AI Act, printr-o formulă mixtă: o autoritate centrală de coordonare, autorități sectoriale specializate și o autoritate distinctă de notificare. Toate aceste propuneri conturează prima schemă instituțională românească pentru supravegherea inteligenței artificiale.

Autori:
Ioana Chiper Zah
Tatiana Țapu