La data de 27 aprilie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 335 Ordonanța de urgență nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, act normativ care reformează substanțial cadrul juridic aplicabil admiterii și șederii în scop de muncă a cetățenilor din state terțe.

Noua reglementare intervine asupra unui cadru normativ complex, aflat la intersecția dintre legislația imigrației și dreptul muncii, și urmărește atât eficientizarea procedurilor administrative, cât și consolidarea controlului exercitat de autorități asupra fluxurilor de forță de muncă din afara Uniunii Europene.

Reforma are ca piloni centrali digitalizarea integrală a procedurilor, recalibrarea accesului pe piața muncii în funcție de nevoile economice, întărirea regimului de conformare aplicabil angajatorilor, precum și extinderea semnificativă a mecanismelor sancționatorii.

Digitalizarea procedurilor administrative de imigrare în scop de muncă

OUG 32/2026 instituie un sistem electronic unic – platforma WorkinginRomania.gov.ro – care devine canalul exclusiv pentru gestionarea principalelor etape ale procesului de admitere pe piața muncii.

Prin intermediul acesteia vor fi realizate:

• înregistrarea angajatorilor care utilizează forță de muncă străină;
• autorizarea agențiilor de plasare a forței de muncă;
• depunerea și soluționarea „cererii unice” de angajare.

Din perspectivă juridico-administrativă, mecanismul clasic bazat pe fluxuri fragmentate de avizare este înlocuit cu un sistem integrat, în care comunicarea cu Inspectoratul General pentru Imigrări este centralizată și standardizată digital.

Condiționarea accesului pe piața muncii prin criterii economice

Accesul lucrătorilor străini este în mod expres condiționat de indicatorii economici, prin introducerea și operaționalizarea «Listei ocupațiilor deficitare», stabilită și actualizată semestrial în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului muncii și în cadrul politicii anuale a Guvernului privind migrația forței de muncă.

În acest nou cadru:

• admiterea pe piața muncii este corelată cu nevoile declarate ale economiei naționale;
• autoritățile exercită un control ex ante mai riguros asupra eligibilității cererilor;
• procesul de angajare capătă o dimensiune de politică publică activă, depășind sfera unei simple proceduri administrative.

În practică, recrutarea lucrătorilor din state terțe devine un mecanism condiționat de prioritizarea ocupațiilor considerate deficitare la nivel național.

Regim diferențiat al lucrătorilor străini

Actul normativ consolidează diferențierea existentă între categoriile de lucrători străini, printr-o corelare mai strictă între tipul activității desfășurate, condițiile de angajare și regimul de ședere aplicabil.

Efectul juridic relevant constă în accentuarea dependenței dintre categoria profesională și condițiile de menținere a dreptului de ședere, ceea ce conduce la o segmentare mai rigidă a regimului aplicabil.

Consolidarea obligațiilor angajatorilor și extinderea controlului administrativ

Regimul de conformare aplicabil angajatorilor este semnificativ extins, fiind instituit un model de supraveghere continuă a raporturilor de muncă ce implică lucrători străini.

Noile obligații includ, între altele:

• raportări extinse către Inspectoratul General pentru Imigrări;
• verificarea corespondenței dintre activitatea efectiv prestată și ocupația declarată;
• respectarea condițiilor privind salarizarea, cazarea și condițiile de muncă;
• notificarea în termene reduse a oricăror modificări sau încetări ale raportului de muncă.

În acest context, angajatorul nu mai este un simplu subiect al unei proceduri de avizare, ci devine parte a unui mecanism continuu de conformare și control administrativ.

Regim sancționator extins și cu efecte operaționale

Ordonanța nr. 32/2026 întărește semnificativ regimul sancționator, atât sub aspect contravențional, cât și prin măsuri cu impact economic indirect. Sunt prevăzute amenzi diferențiate în funcție de natura încălcării.

Intervalele sancționatorii pot ajunge, în funcție de gravitate, până la aproximativ 40.000 lei.

În cazuri de încălcări grave sau sistemice, pot fi dispuse suplimentar:

• suspendarea sau retragerea autorizațiilor de funcționare;
• măsuri de recuperare a sumelor acordate anterior;
• închiderea temporară sau definitivă a punctelor de lucru.

Din perspectivă juridică, regimul sancționator depășește logica contravențională clasică, având efecte directe asupra continuității activității economice.

Corelări relevante cu Codul muncii

Ordonanța introduce modificări punctuale, dar cu impact sistemic asupra raporturilor de muncă, inclusiv:

• obligația ca contractul individual de muncă al salariaților străini să fie redactat atât în limba română, cât și într-o limbă pe care salariatul o înțelege;
• introducerea unor noi cazuri de încetare de drept a contractului individual de muncă, corelate cu statutul de imigrare;
• consolidarea legăturii dintre valabilitatea dreptului de ședere și existența raportului de muncă.

Aceste modificări determină o interdependență mai accentuată între dreptul muncii și dreptul imigrației.

Regim tranzitoriu și implementare graduală

Actul normativ prevede un regim tranzitoriu complex, cu aplicare graduală a măsurilor, în funcție de componenta reglementată (proceduri administrative, digitalizare, raportare sau conformare).

În practică, acest mecanism conduce la coexistența temporară a mai multor regimuri juridice, aplicabile în paralel în funcție de stadiul procedurilor și de data inițierii acestora.

Din perspectivă practică, noile prevederi impun o reevaluare completă a proceselor interne de recrutare, conformare și imigrare pentru companiile care utilizează forță de muncă din state terțe.

Pentru aceste companii adaptarea rapidă la noile proceduri și cerințe devine esențială pentru evitarea sancțiunilor și a blocajelor administrative.

Pentru asistență privind implementarea noilor obligații, echipa noastră vă stă la dispoziție.