Inteligența artificială a devenit un motor al transformărilor globale, iar felul în care marile puteri aleg să o abordeze și reglementeze diferă radical. Statele Unite și Uniunea Europeană prezintă două modele de guvernanță diametral opuse: unul flexibil, centrat pe stimularea inovării tehnologice, și unul preventiv, orientat spre prioritizarea protecției drepturilor fundamentale și a consumatorilor. Corecta înțelegere a acestor diferențe este esențială atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru cel juridic, întrucât inteligența artificială (IA) a devenit o ustensilă indispensabilă în activitatea de zi cu a zi a companiilor, iar utilizarea unui instrument de inteligență artificială care se conformează sau nu standardelor legale imperative sau facultative, după caz, poate fi un criteriu important în alegerea unei ustensile potrivite pentru nevoile individuale ale unei companii.
SUA- libertatea pieței și autoreglementarea
Pe 10 iulie 2025, administrația Trump a publicat Planul de Actiune American pentru IA, document strategic care menține filosofia tradițională americană: „inovația primează reglementarea”. Acest document strategic trasează direcțiile de dezvoltare pentru perioada imediat următoare, care spre deosebire de inițiativele din trecut, introduce o viziune mai centralizată și coordonată cu pași concreți de acțiune ce urmează a fi luați în fiecare domeniu influențat. Principalele direcții trasate sunt:
⦁ Leadership tehnologic și competivitate: investiții federale masive în infrastructura și cercetarea fundamentală și aplicată a inteligenței artificiale pentru a contracara avansul tehnologic chinez și european;
⦁ Securitatea națională și de apărare: IA este are rang de infrastructură critică, cu accent pe aplicații în apărarea cibernetică, inteligența militară, situații de urgență națională;
⦁ Reglementare minimală, sectorială: în locul unui cadru general obligatoriu, planul încurajează agențiile federale să dezvolte standarde specifice domeniilor sensibile (sănătate, transport, energie);
⦁ Parteneriate public-private: guvernul facilitează și nu regulează, mobilizând ecosistemul privat și academic pentru a accelera inovația;
⦁ Principii și valori: documentul menționează respectarea principiilor democratice precum libertatea de exprimare și valorile americane.
Impactul imediat al planului este consolidarea unui cadru de guvernanță flexibil, menit să ofere stabilitate, previzibilitate strategică, să atragă investiții private și să susțină proiecte prin finanțări bugetare. Totuși, lipsa unui regim federal uniform continuă să ridice probleme privind fragmentarea normativă și defectuoasa lipsă a protecției consumatorilor, ceea ce contrastează puternic cu abordarea europeană.
Uniunea Europeană - reglementare preventivă și uniformă
Uniunea Europeană a ales o cale diametral opusă, materializată prin adoptarea Regulamentului privind utilizarea inteligenței artificiale (AI Act), primul act normativ cuprinzător în domeniul IA adoptată de o autoritate de reglementare majoră la nivel internațional. Abordarea aleasă de UE se fundamentează pe principiile care stau la baza uniunii, motiv pentru care guvernanța UE în materia IA este una preventivă și uniformă, centrată pe principiul „tehnologia în serviciul drepturilor fundamentale”.
Cadrul legislativ se sprijină pe mai multe instrumente care funcționează complementar:
⦁ Clasificarea pe niveluri de risc: de la sisteme interzise în totalitate (ex. Recunoaștere biometrică în timp real în spații publice) la cele cu risc minim (jocuri video cu IA, filtre anti-spam), cu obligații proporționale;
⦁ Codul de practică pentru modelele IA generale - privind transparența (obligația furnizorilor de a documenta modelele și de a publica date de contact ca autoritățile să poată solicita acces la aceste informații), drepturile de autor (clarificarea răspunderii în cazul utilizării datelor protejate de drept de autor) și securitatea și siguranța (măsuri pentru prevenirea riscurilor sistemice);
⦁ Plan de Acțiune Continental pentru Inteligența Artificială - publicat în aprilie 2025, care schițează strategia de sprijin IA prin cinci axe: infrastructură de calcul (fabrici de IA și gigafabrici finanțate cu miliarde de euro), guvernanța datelor, dezvoltarea competențelor prin academii și programe de formare, accelerarea adoptării IA în sectoare strategice și simplificarea regulilor pentru implementarea Actului IA;
⦁ Șablonul de rezumare a datelor de antrenament ale modelelor de IA generale- care stabilește modelul de raportare stabilit de Oficiul IA al Uniunii pentru prezentarea sumară a datelor de antrenament utilizate în modelele de IA, în conformitate cu cerințele Actului IA.
Impactul este unul dublu: pe de o parte, crește nivelul de protecție juridică și încredere publică, dar pe de altă parte generează costuri ridicate de conformare pentru companiile mici și o încetinire a inovării.
Astfel, pe harta mondială a inovării propulsate de IA se conturează 2 diferențe de abordare fundamentale:
⦁ SUA susține adoptare de reglementări minimale, sectoriale, punând accent pe competitivitate și securitate națională, dar protecție redusă a drepturilor de autor, drepturilor fundamentale și a mediului;
⦁ UE perseverează prin reglementare uniformă și sancționatorie, menită să schițeze o protecție de durată și să ofere certitudine juridică, în pofida costurilor mari și rigidității sporite.
Astfel, multinaționalele sunt obligate la strategii duale de conformare, fiind impuse să gestioneze simultan dinamica inovativă americană și rigorile legislative europene.
Statele Unite și Uniunea Europeană propun două paradigme opuse: un model al inovației accelerate prin propulsia legilor pieții libere și unul al reglementării preventive prin litera dreptului. În joc nu este doar cine va câștiga în cursa inteligenței artificiale, ci arhitectura societății digitale a viitorului. Întrebarea rămâne: cine va dicta standardele globale și a cui model își va demonstra eficiența în timp – SUA, prin flexibilitate și autoreglementare sau UE, prin protecționism și exigență? Sau clasic proverbului: Când doi se bat al treilea câștigă, China va fi superputerea care va dicta regulile jocului? Timpul o va arăta.
Co-autori:
Ioana Chiper Zah
Tatiana Țapu