Radiografia ecosistemului

Raportul Launch Romania 2025 arată că 71,6% dintre start-up-uri funcționează prin autofinanțare, iar 52,6% nu au niciun salariat – o creștere semnificativă față de 45,5% în 2024. Comercializarea rămâne punctul critic: 37,1% dintre fondatori o citează drept principala provocare operațională. Mai îngrijorător, 44% dintre companii raportează cifră de afaceri zero, iar 38,5% dispun de lichidități pentru maximum șase luni.

În același timp, 46,1% adoptă modele de afaceri pure B2B (cu accent pe IMM-uri – 31,5%), iar 25,2% vizează sectorul Technology & Software. Aceste cifre confirmă o concluzie clară: capacitatea de execuție – transformarea tehnologiei în venituri recurente și scalabile – devine criteriul decisiv de diferențiere, nu doar inovația sau arhitectura tehnică.

Subliniem că, pentru a beneficia de avantajul competitiv al conformității („compliance”), este esențial ca strategia start-up-ului să se alinieze cât mai devreme cerințelor legale aplicabile, în funcție de domeniul și de stadiul de dezvoltare al proiectului. Cu cât acest proces are loc mai din timp, cu atât mai bine: este considerabil mai puțin costisitor să concepi un produs sau serviciu compliant by design decât să fii nevoit să îl adaptezi ulterior, în pragul unei achiziții sau atunci când dorești să atragi potențiali investitori ori cumpărători.

Tehnologia: condiție necesară, dar insuficientă

Odată cu intrarea inteligenței artificiale în fluxurile de lucru și cu apariția unor procese tehnologice tot mai automatizate, a devenit foarte clar că avantajul competitiv al start-up-urilor nu mai constă doar în „a avea o idee bună”. Ideile sunt multe. Execuțiile bune sunt puține. Iar execuțiile care reușesc să combine tehnologie, date, viteză și înțelegerea cadrului normativ, acelea devin greu de prins din urmă.

Pentru un start-up care se naște astăzi, primul diferențiator nu mai este tehnologia pe care o utilizează ci cât de ușor poate fi schimbată ori integrată. Trăim într-un moment în care nu mai e nevoie să dezvolți totul de la zero: există API-uri, servicii AI gata de folosit, infrastructuri cloud care îți dau scalare aproape instantanee. Competiția nu o câștigă cel care scrie un cod nou de la zero, ci cel care reușește să lege inteligent elemente existente de cod, să le personalizeze și să le pună pe piață, într-un context potrivit, înaintea celorlalți.

În contextul noilor reglementări europene: AI Act, Data Act, GDPR, DSA, NIS2 un start-up nu mai poate miza doar pe retorica „suntem mici, nu ni se aplică”. Din contră, tocmai dimensiunea businessului generează vulnerabilitatea dacă nu există claritate asupra cine deține codul ori modelele antrenate, ce fel de date se prelucrează, pe ce temei legal, pentru ce contract de licență s-a optat și care este modelul de business cel mai potrivit. Un start-up care își securizează contribuțiile fondatorilor și ale developerilor, își protejează IP-ul și baza de date, arată că înțelege cerințele de conformitate și devine imediat mult mai credibil pentru investitori și pentru clienți enterprise. Conformitatea, nu mai reprezintă o povară, ci un element de competitivitate.

Europa investește în producția de tehnologie în care utilizatorii să poată avea încredere. Modelul economic european nu se bazează pe inovație necontrolată, ci pe inovație responsabilă, care protejează datele, mediul, consumatorul și echilibrul pieței. În acest context, firmele care își aliniază procesele interne la legislația europeană nu doar că evită sancțiuni, ci câștigă credibilitate în fața clienților, a partenerilor și investitorilor.

Un start-up care poate dovedi că are politici GDPR solide, evaluări de impact AI, un sistem de guvernanță a datelor sau măsuri de securitate conforme NIS2, devine mai atractiv pentru companiile mari care vor să-l includă în propriile ecosisteme. Entitățile multinaționale nu pot, datorită politicilor interne și a contextelor legale, colabora cu furnizori care nu îndeplinesc aceste standarde. Per a contrario, un start-up care are o tehnologie bună, dar nu s-a preocupat de contextul în care aceasta este implementată, nu va fi atractiv pentru investitori.

Compliance-ul s-a transformat dintr-un cost inevitabil într-un activ reputațional. În mod paradoxal, într-o lume saturată de tehnologie, diferența dintre două produse similare nu mai este neapărat funcționalitatea, ci nivelul de încredere pe care îl oferă utilizatorului. Cine are procese de audit intern, trasabilitate în lanțul de date, politici de etică AI sau mecanisme de due diligence ESG, nu doar că respectă legea, dar creează un brand bazat pe responsabilitate.

Investitorii europeni au devenit, la rândul lor, sensibili la componenta de compliance. Fondurile de investiții, băncile și granturile europene solicită azi documente privind guvernanța datelor, etica algoritmică, managementul riscurilor și sustenabilitatea. Un start-up care are aceste proceduri deja implementate poate accesa mai ușor finanțare, programe de accelerare și parteneriate transfrontaliere.

Concluzii

În era noilor tehnologii și a proceselor automate, un start-up este competitiv atunci când reușește să combine inovația tehnologică cu responsabilitatea juridică. Iar încrederea, în spațiul european mai ales, se câștigă prin conformare normativă, prin claritate contractuală, prin protecție a proprietății intelectuale și prin capacitatea de a demonstra un model economic viabil pe termen lung, nu doar o demonstrație tehnică spectaculoasă pe termen scurt.